Concedieri Abuzive?

Noi iti dam inapoi ceea ce ti se cuvine!

CONTRACT COLECTIV DE MUNCA LA NIVELUL RAMURII CONSTRUCTII PE ANII 2008-2009

September 10, 2009

CONTRACT COLECTIV DE MUNCA LA NIVELUL RAMURII CONSTRUCTII PE ANII 2008-2009, contract nr. 631 din 05/12/2007

Publicat in Monitorul Oficial, Partea V nr. 1 din 10/01/2008

In temeiul prevederilor Legii nr. 130/1996, republicata, ale Legii Patronatelor nr. 356/2001 si ale Legii nr. 54/2003, partile contractante sunt:
A. angajatorii stabiliti de Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii – ARACO, asociatie patronala confederativa reprezentativa la nivel national in baza Sentintei Civile nr. 5 FED/27.01.2004, Sectia a IV-a Civila a TMB;
B. angajatii reprezentati de federatiile sindicale reprezentative, conform legii:
Federatia Generala a Sindicatelor FAMILIA, conform sentintei nr. 5 a Tribunalului Bucuresti, Sectia a III-a Civila, din 29.03.2005 si a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a III-a Civila corectata ca urmare a admiterii recursului la sentinta mai sus amintita prin decizia civila nr. 924 din 19.08.2005.
Federatia Nationala a Sindicatelor din Constructii Montaj ANGHEL SALIGNY, conform reprezentativitatii nr. 15 FED din 8.03.2004 Sectia a IV-a Civila a TMB.
Federatia Sindicatelor Constructorilor Feroviari si Cai de Comunicatie din Romania conform deciziei civile nr. 20 din 2.06.2006 a Tribunalului Bucuresti, Sectia a V-a Civila.
Capitolul I – Dispozitii generale
Art. 1
(1) Contractul colectiv de munca reglementeaza raporturile de munca generale dintre angajatori si angajati (conform Legii nr. 356/2001), pentru realizarea obiectului de activitate prevazut in actul constitutiv.
(2) Prevederile prezentului contract colectiv de munca sunt obligatorii la nivel de ramura pentru toti angajatorii si angajatii, care isi desfasoara activitatea in ramura de constructii – CAEN 45 – conform obiectului de activitate declarat de angajatori la inscrierea la Registrul comertului, chiar daca acestea nu sunt afiliate cel putin unuia dintre semnatarii prezentului contract colectiv de munca.
(3) Raporturile de munca referitoare la conditiile specifice se reglementeaza prin contractul de munca la nivel de unitate.
Art. 2
Partile contractante recunosc si accepta pe deplin ca sunt egale si libere in negocierea prezentului contract colectiv de munca la nivel de ramura si se obliga sa respecte intocmai prevederile acestuia.
Art. 3
(1) Prezentul contract colectiv de munca cuprinde drepturile si obligatiile reciproce ale patronatului si ale sindicatelor in stabilirea conditiilor generale de munca.
(2) Conditiile specifice de munca, drepturile si obligatiile concrete ale partilor, precum si regulile de disciplina a muncii vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate, prin contractele individuale de munca si prin regulamentul intern.
(3) La cererea membrilor lor, sindicatele pot sa-i reprezinte pe acestia in cadrul conflictelor de drepturi.
(4) In contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective de catre sindicate in numele angajatilor, partile contractante vor conveni, printr-o clauza expresa, plata unei contributii lunare de catre angajati, altii decat membrii de sindicat, pentru desfasurarea negocierilor colective, dar care sa nu fie mai mica de 0,3% din salariu si care sa nu depaseasca valoarea contributiei sindicale.
(5) In contractele colective de munca incheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective, partile contractante vor conveni ca angajatorii, cu acordul scris individual al angajatilor, sa retina pe statele de plata cotizatia de sindicat si sa o vireze sindicatului.
Art. 4
(1) Contractul colectiv de munca la nivel de ramura se incheie pe o perioada de doi ani, cu posibilitati de prelungire. Drepturile salariale se negociaza anual, conform procedurilor de negociere prevazute de lege. Daca niciuna din parti nu denunta contractul cu 30 de zile inainte de expirarea perioadei pentru care a fost incheiat, valabilitatea acestuia se prelungeste pana la incheierea noului contract, dar nu mai mult de 12 luni.
(2) Cu cel mult 60 de zile inainte de expirarea termenului pentru care a fost incheiat, partile se obliga sa inceapa negocierile contractului colectiv de munca la nivel de ramura cu respectarea Legii nr. 130/1996, republicata.
(3) Modificarile prevederilor contractului colectiv de munca la nivel de ramura se fac in conditiile prevazute de Legea nr. 130/1996, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 143/1997. Orice modificare produsa are aceleasi efecte ca si contractul. Orice modificare se aduce la cunostinta partilor cu pana la 30 de zile inainte de data propusa pentru inceperea negocierilor.
(4) Ori de cate ori contractul colectiv de munca la nivel de ramura se modifica, contractele colective de munca la nivel de unitate, precum si contractele de munca individuale vor fi adaptate in mod corespunzator.
(5) Partile semnatare se angajeaza ca in perioada negocierilor sa nu declanseze greve si, respectiv, sa nu efectueze concedieri pentru motive neimputabile angajatilor.
Art. 5
(1) Prevederile contractului colectiv de munca la nivel de unitate se aplica in mod egal tuturor angajatilor, indiferent de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala. Departajarea angajatilor numai pe criterii strict profesionale si de calificare nu poate fi considerata discriminatorie.
Definirea hartuirii sexuale este cea reglementata de Legea nr. 202/2002 si/sau legislatia complementara in vigoare.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) constituie contraventie si este reglementata de O.G. nr. 137/2000.
(3) Avand in vedere statutul apolitic al partilor, acestea nu vor permite desfasurarea activitatilor politice in unitate.
Art. 6
In situatiile in care, in privinta drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de munca, intervin reglementari legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din contract.
Art. 7
Interpretarea clauzelor contractului colectiv de munca la nivel de ramura se face cu respectarea prevederilor legale.
Art. 8
(1) Divergentele intervenite in aplicarea si executarea contractelor colective de munca vor fi solutionate prin comisii paritare:
a) la nivel de ramura si grup de unitati, printr-o comisie paritara alcatuita din reprezentantii patronilor si ai federatiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munca;
b) la nivel de unitate, printr-o comisie paritara alcatuita din reprezentanti ai angajatilor si ai consiliului de administratie sau manager.
(2) Procedura de solutionare a divergentelor, prevazuta mai sus, nu exclude sesizarea instantelor de judecata competente. In situatia sesizarii instantei de judecata, hotararea comisiei paritare privind solutionarea prin acord a divergentelor se va prezenta acesteia.
Art. 9
Partile se obliga ca in perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de munca la nivel de ramura sa nu sustina in nici un mod promovarea unor reglementari care ar duce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar fi nivelul la care au fost incheiate.
Art. 10
(1) Partile semnatare garanteaza respectarea drepturilor si obligatiilor minime cuprinse in prezentul contract.
(2) Drepturile angajatilor prevazute in prezentul contract colectiv de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale, care au fost stabilite si recunoscute prin contracte colective incheiate la nivel de unitate inaintea incheierii contractului colectiv de munca la nivel de ramura.
(3) Prevederile CCM nu pot conduce la unele renuntari in privinta drepturilor angajatilor recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea sau limitarea drepturilor conferite de lege angajatilor este lovita de nulitate.
Art. 11
Contractele colective de munca la nivel de grupuri de unitati si unitati nu vor putea prevedea drepturi sub limitele minime prevazute in prezentul contract, in conformitate cu prevederile Legii nr. 130/1996, asa cum a fost modificata prin Legea nr. 143/1997.
Capitolul II – Incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca
Art. 12
Angajarea se face prin incheierea contractului individual de munca, in care sunt stabilite in mod concret drepturile si obligatiile partilor, prin negociere, si care va respecta prevederile cu caracter minimal cuprinse in contractele colective de munca la nivel de unitate.
Art. 12.1
(1) Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata.
(2) Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in urmatoarele conditii:
a) inlocuirea unui angajat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel angajat participa la greva;
b) cresterea temporara a activitatii angajatorului;
c) desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier;
d) in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise in scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca;
e) in alte cazuri prevazute expres de legi speciale, ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte, programe, in conditiile stabilite prin prezentul contract colectiv de munca;
f) angajarea unei persoane, aflate in cautarea unui loc de munca, care in termen de 5 ani de la data angajarii indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta;
g) ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;
h) angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul.
Comisiile paritare la nivel de unitate sau grupuri de unitati vor conveni in ceea ce priveste stabilirea lucrarilor, proiectelor, programelor, precum si posturile, numarul acestora si durata pentru care se pot incheia contracte pe durata determinata conform art. 12.1 (2) lit. e).
Art. 12.2
Obligatia de incheiere a contractului individual de munca, in forma scrisa, revine angajatorului.
Art. 12.3
In situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata.
Art. 13
Contractele individuale de munca vor prevedea cel putin urmatoarele clauze:
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca angajatul sa munceasca in diverse locuri;
c) sediul angajatorului;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania sau altor acte normative si atributiile postului;
e) riscurile specifice postului;
f) data la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
g) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
h) durata concediului de odihna la care angajatul are dreptul;
i) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
j) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care angajatul are dreptul;
k) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
l) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale angajatului;
m) durata perioadei de proba, dupa caz.
In afara clauzelor generale mentionate mai sus, intre parti pot fi negociate si cuprinse in contractul individual de munca si alte clauze specifice cum ar fi:
– clauza neconcurentei;
– clauza cu privire la formarea profesionala;
– clauza de confidentialitate;
– clauza de mobilitate.
Inainte de incheierea contractului individual de munca, angajatorul este obligat sa informeze persoana selectata in vederea angajarii despre elementele prevazute mai sus, care trebuie incluse in contractul individual de munca. Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii se considera indeplinita de catre angajator la momentul comunicarii ofertei sale privind contractul individual de munca.
Art. 13.1
(1) La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care angajatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interesul sau propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.
(2) Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise angajatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde angajatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
3) Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata angajatului nu este de natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale angajatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.
(4) Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.
Art. 13.2
In situatia modificarii contractului individual de munca, angajatorul este obligat sa informeze in scris angajatul despre modificarile propuse la contractul individual de munca. Obligatia de informare a angajatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul comunicarii ofertei sale privind continutul actului aditional.
Art. 13.3
(1) In cazul in care in cuprinsul contractului individual de munca este negociata si inclusa o clauza de confidentialitate, partile se obliga ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, contractele colective de munca si/sau contractele individuale de munca.
(2) Nerespectarea clauzei prevazute la alin. (1), de catre oricare dintre parti, atrage obligarea celui in culpa la plata de daune interese.
Art. 13.4
In mod expres, clauza de confidentialitate se aplica persoanelor care au acces la baza de date necesare intocmirii documentatiilor tehnico-economice de ofertare, persoanelor care participa la negocierea si incheierea contractelor comerciale, persoanelor care au acces la datele personale ale angajatilor sau care privesc salariul acestora, precum si alte persoane stabilite prin contractele colective de munca la nivel de unitate.
Art. 13.5
Prin contractele colective de munca la nivel de unitate partile pot negocia prestatiile suplimentare in bani sau natura care se acorda angajatilor care au prevazuta in contractul individual de munca clauza de mobilitate.
Art. 14
(1) Contractul individual de munca se incheie potrivit prevederilor contractului colectiv de munca la nivel de unitate, putand fi modificat si completat de parti prin acte aditionale, ori de cate ori intervin schimbari ce impun modificarea sau completarea acestuia.
(2) Contractul individual de munca se incheie, prin grija celui care angajeaza, in scris, anterior inceperii raporturilor de munca, in trei exemplare, cate un exemplar pentru fiecare parte si un exemplar pentru inregistrare la Inspectoratul Teritorial de Munca.
(3) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni cu acordul partilor, in cazurile prevazute de lege.
Art. 15
(1) Angajarea se face in conditiile stabilite de lege si de contractul colectiv de munca, numai pe criteriul aptitudinilor si competentei profesionale.
(2) In cazul angajarii prin examen, concurs sau interviu, cel care angajeaza va face publica existenta posturilor libere; daca un angajat al unitatii si o persoana din afara acesteia obtin la concurs acelasi punctaj, angajatul unitatii are prioritate in ocuparea postului; modalitatile de ocupare a posturilor vacante, prin concurs, examen sau interviu, si modul de organizare si desfasurare a acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivelul unitatii.
(3) In situatia in care angajatorul cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea, de la fostii angajatori, acestea se vor referi numai la functiile indeplinite si durata angajarii, solicitarea facandu-se numai cu incunostintarea celui in cauza.
(4) Orice persoana angajata va fi supusa unei perioade de proba stabilite conform prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Perioada de proba va fi diferentiata in functie de natura muncii, gradul de raspundere si complexitate. Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta, printr-o notificare scrisa, la initiativa oricareia dintre parti.
(5) Se interzice angajarea succesiva pe perioade de proba a mai mult de 3 persoane pentru acelasi post.
(6) La sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca se poate renegocia.
Art. 16
(1) Orice angajat are dreptul de a incheia mai multe contracte individuale de munca, cu exceptia celor pentru care legea prevede incompatibilitati pentru cumulul de functii.
(2) Angajatii care incheie mai multe contracte individuale de munca au obligatia sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.
– (2.1) Contractul individual de munca se poate modifica in ceea ce priveste durata contractului, locul muncii, felul muncii, conditiile de munca, salariul, timpul de munca si timpul de odihna numai cu acordul partilor.
– (2.2) Modificarea locului muncii prevazut in contractul individual de munca se poate face unilateral de catre angajator numai prin delegarea sau detasarea angajatului.
– (2.3) Delegarea angajatului nu implica modificarea felului muncii si se poate dispune pentru o perioada de cel mult 60 de zile, putandu-se prelungi cu inca 60 de zile, dar numai cu acordul angajatului.
– (2.4) Detasarea angajatului la un alt angajator poate implica in mod exceptional si modificarea felului muncii, dar numai cu consimtamantul scris al angajatului, si se poate dispune pentru o perioada de cel mult un an.
– (2.5) In cazul in care delegarea depaseste 30 de zile consecutive, in locul diurnei zilnice se plateste o indemnizatie egala cu 50% din salariul de baza zilnic. Aceasta indemnizatie se acorda proportional cu numarul de zile ce depaseste durata neintrerupta de 30 de zile.
Art. 17
(1) Contractul individual de munca poate inceta astfel:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea;
c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege.
(2) Contractul individual de munca inceteaza de drept:
a) la data decesului angajatului sau angajatorului persoana fizica;
b) la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a angajatului ori a angajatorului persoana fizica, daca aceasta antreneaza lichidarea afacerii;
c) la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala sau pensionare pentru invaliditate a angajatului, potrivit legii;
d) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca definitiva;
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de angajat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;
f) ca urmare a condamnarii penale la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;
g) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei;
h) ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;
i) la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata;
j) retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul angajatilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani.
Art. 18
(1) Contractul individual de munca poate inceta din initiativa unitatii pentru motive care tin de persoana angajatului, in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care angajatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b) in cazul in care angajatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a angajatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) in cazul in care angajatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat;
e) in cazul in care angajatul indeplineste conditiile de varsta standard si stagiul de cotizare si nu a solicitat pensionarea in conditiile legii.
(2) Daca incetarea contractului individual de munca a intervenit pentru motivul prevazut la art. 18 (1) lit. d), aceasta poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a angajatului. Procedura de evaluare se stabileste prin contractul colectiv de munca pe unitate conform standardelor ocupationale existente aprobate de Comitetul Sectorial din Constructii, precum si prin regulamentul intern al unitatii.
Art. 19
Contractul individual de munca poate fi desfacut din initiativa angajatului, prin demisie, cu obligatia acestuia sa anunte in scris conducerea unitatii cu cel putin 15 zile lucratoare inainte, pentru salariatii cu functii de executie, respectiv 30 zile pentru salariatii cu functii de conducere (art. 79 din CCM).
Art. 20
(1) In cazul in care unitatea este in situatia de a opera reduceri de personal, iar acestea nu constituie concedieri colective, conducatorul unitatii va anunta in scris reprezentantii alesi ai angajatilor cu privire la numarul si structura posturilor ce urmeaza sa fie reduse, precum si la motivatia acestei reduceri.
(2) Prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, dispusa din unul sau mai multe motive dintre cele prevazute la art. 65 alin. 1 din Codul muncii, a unui numar de:
a) cel putin 10 angajati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de angajati si mai putin de 100 de angajati;
b) cel putin 10% din angajati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de angajati, dar mai putin de 300 de angajati;
c) cel putin 30 de angajati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de angajati.
(3) In cazul concedierilor colective angajatorului ii revin urmatoarele obligatii:
a) sa initieze in timp util, in scopul punerii de acord, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii angajatilor, referitoare la metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de angajati afectati si de atenuare a consecintelor;
b) sa puna la dispozitie sindicatului care are membri in unitate sau, dupa caz, reprezentantilor angajatilor toate informatiile relevante in legatura cu concedierea colectiva, in vederea formularii propunerilor din partea acestora.
(4) Angajatorul are obligatia sa notifice in scris sindicatului intentia de concediere colectiva, cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.
(5) Notificarea intentiei de concediere colectiva trebuie sa cuprinda:
a) numarul total si categoriile de angajati;
b) motivele care determina concedierea;
c) numarul si categoriile de angajati care vor fi afectati de concediere;
d) criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca aplicabile, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
e) masurile avute in vedere pentru limitarea numarului concedierilor;
f) masurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaza sa fie acordate angajatilor supusi concedierii, conform dispozitiilor legale si/sau contractului colectiv de munca aplicabil;
g) data de la care sau perioada in care vor avea loc concedierile;
h) termenul inauntrul caruia sindicatul poate face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numarului angajatilor concediati.
(6) Sindicatul poate propune angajatorului masuri in vederea evitarii concedierilor ori diminuarii numarului angajatilor concediati, intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data primirii proiectului de concediere.
Art. 21
(1) La aplicarea efectiva a reducerii de personal, dupa reducerea posturilor vacante de natura celor desfiintate, masurile vor afecta in ordine:
a) CIM ale salariatilor care cumuleaza doua sau mai multe functii, precum si ale celor care cumuleaza pensia cu salariul;
b) CIM ale persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cererea unitatii;
c) CIM ale persoanelor care indeplinesc conditiile de pensionare la cererea lor.
(2) La luarea masurii de desfacere a CIM pentru reducerea de posturi vor fi avute in vedere urmatoarele criterii minimale:
a) daca masura ar putea afecta doi soti care lucreaza in aceeasi unitate, se desface contractul de munca al sotului care are venitul cel mai mic, fara ca prin aceasta sa se poata desface contractul de munca al unei persoane care ocupa un post nevizat de reducere;
b) masura sa afecteze, mai intai, persoanele care nu au copii in intretinere;
c) masura sa afecteze numai in ultimul rand pe femeile care au in ingrijire copii, barbatii vaduvi sau divortati care au in ingrijire copii, pe intretinatori unici de familie, precum si pe salariatii, barbati sau femei, care mai au cel mult 3 ani pana la pensionare la cererea lor.
(3) In cazul in care masura desfacerii CIM ar afecta un salariat care a urmat o forma de calificare sau de perfectionare a pregatirii profesionale si a incheiat cu unitatea un act aditional la contractul de munca, prin care s-a obligat sa presteze o activitate intr-o anumita perioada de timp, administratia nu-i va putea pretinde acestuia despagubiri pentru perioada ramasa nelucrata pana la implinirea termenului, daca masura desfacerii contractului de munca nu-i este imputabila.
(4) In ipoteza in care doua sau mai multe persoane salariate sunt in aceeasi situatie, disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatelor.
Art. 22
(1) Angajatilor carora li se desface contractul individual de munca din motive neimputabile lor, angajatorul le va comunica aceasta, in scris, cu 20 de zile lucratoare inainte.
(2) In perioada preavizului, angajatii au dreptul sa absenteze 4 ore pe zi de la programul unitatii pentru a cauta un loc de munca, fara ca aceasta sa afecteze salariul si celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul in conditiile stabilite de angajator.
Art. 23
(1) Contractele individuale de munca pe perioada nedeterminata pot fi desfacute din motive neimputabile angajatilor numai cu acordul sindicatelor sau al reprezentantilor angajatilor, pentru urmatoarele categorii de personal:
a) unici sustinatori de familie;
b) angajatii care mai au cel mult 3 ani pana la pensionare, la cererea lor;
c) angajatii reveniti din somaj ca urmare a restrangerii activitatii si care au o perioada de stagiu mai mica de 12 luni in ultimele 24 de luni.
(2) In situatia in care masura ar afecta doi soti care lucreaza in aceeasi unitate, se desface un singur contract de munca.
Art. 24
La disponibilizarea angajatilor din motive neimputabile lor, angajatorii vor acorda plati compensatorii de cel putin 50% din salariul de baza brut lunar, in afara drepturilor cuvenite la zi.
Art. 25
(1) Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari pe locurile de munca ale angajatilor concediati pe o perioada de 9 luni de la data concedierii acestora.
(2) In cazul in care in aceasta perioada angajatorul reia activitatile a caror incetare a condus la concedieri colective, angajatorul are obligatia de a transmite angajatilor care au fost concediati o comunicare scrisa in acest sens si de a-i reangaja pe aceleasi locuri de munca pe care le-au ocupat anterior, fara examen sau concurs ori perioada de proba.
(3) Angajatii au la dispozitie un termen de maximum 10 zile lucratoare de la data comunicarii angajatorului, prevazuta la alin. (2), pentru a-si manifesta expres consimtamantul cu privire la locul de munca oferit.
(4) In situatia in care angajatii care au dreptul de a fi reangajati, potrivit alin. (2), nu isi manifesta expres consimtamantul in termenul prevazut la alin. (3) sau refuza locul de munca oferit, angajatorul poate face noi angajari pe locurile de munca ramase vacante.
Art. 26
Angajatii cu o vechime in unitate de cel putin 10 ani, carora le inceteaza contractul de munca prin pensionare, vor primi din partea angajatorului o recompensa egala cu cel putin un salariu de baza lunar. Alte drepturi, in functie de vechimea in cadrul unitatii, pot fi negociate, tinandu-se cont de posibilitatile financiare, prin contractul colectiv de munca la nivelul unitatii.
Art. 27
(1) Unitatea are obligatia de a face inscrisuri in cartea de munca in conformitate cu rezultatele negocierii drepturilor cuprinse in contractul individual de munca.
(2) Angajatorul va elibera, in conformitate cu prevederile art. 296 alin. 2 din Legea nr. 53/2003, carnetele de munca ale angajatilor catre titulari, in mod esalonat, pe baza de proces-verbal, individual, de predare-primire.
Capitolul III – Conditiile de munca si protectia muncii
Art. 28
Conditiile de munca din cadrul unitatii trebuie sa asigure integritatea fizica si psihica a angajatilor in conformitate cu Legea nr. 319/2006 si cu Normele generale de protectie a muncii.
Art. 29
(1) Angajatorul are obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea unor conditii normale de lucru, in scopul reducerii noxelor, al prevenirii accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesionale. Partile vor avea consultari obligatorii pentru gasirea celor mai eficiente masuri de imbunatatire a conditiilor de munca. La stabilirea masurilor, principiul de baza este “asigurarea sanatatii si securitatii angajatului in mediul de munca conform standardelor ISO”. Numai daca imbunatatirea conditiilor de munca nu este posibila se va proceda la acordarea de compensatii banesti si de alta natura.
(2) In vederea imbunatatirii conditiilor de munca, in fiecare unitate se constituie un Comitet de Securitate si Sanatate in Munca (C.S.S.M.), avand atributiile prevazute de art. 34 din Normele generale de protectie a muncii si de Regulamentul de organizare si functionare a C.S.S.M., aprobat prin Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale nr. 187/1998.
(3) Atributiile membrilor C.S.S.M. la nivel de unitate, precum si timpul alocat exercitiului acestor atributii vor fi stabilite potrivit urmatorului acord-cadru:
(3.1) in cazul in care activitatea se desfasoara in unitati sau subunitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe Comitete de Securitate si Sanatate in Munca, care vor avea plafoane de timp pentru realizarea atributiilor, conform art. 29 alin. 3 lit. b) din prezentul contract.
a) Componenta C.S.S.M. la nivel de unitati si atributiile membrilor acestor comitete sunt in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006 si cu normele generale de protectie a muncii.
b) Potrivit prevederilor legale referitoare la repartizarea sau asumarea de atributii in domeniul sanatatii si securitatii in munca, in cadrul unitatilor vor fi stabilite urmatoarele plafoane de timp dedicate activitatii de sanatate si securitate in mediul de munca:
mai putin de 50 de angajati – 8 ore/luna.
50 – 199 de angajati – 12 ore/luna.
200 – 499 de angajati – 16 ore/luna.
500 – 1.499 de angajati – 20 ore/luna.
peste 1.500 de angajati – 24 ore/luna.
c) Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate pot fi stabilite cuantumuri superioare de timp.
d) Timpul alocat activitatilor prevazute de Legea nr. 319/2006 constituie timp de munca si este retribuit corespunzator.
e) Timpii neutilizati intr-o luna de catre titularul de drept nu se reporteaza in luna urmatoare.
f) In cazurile de forta majora (accidente mortale, accidente colective si alte situatii asimilate), timpii alocati se supun regimului de forta majora, dar cuantumul total nu trebuie sa depaseasca 30% din programul normal de lucru.
(4) In cazul in care activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe Comitete de Securitate si Sanatate in Munca, care vor avea plafoane de timp pentru realizarea atributiilor, conform art. 29 alin. 3 lit. b) din prezentul contract.
(5) Angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile necesare pregatirii si formarii membrilor Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca, care au dreptul si obligatia de a se informa cu privire la noutatile in domeniul in care isi desfasoara activitatea.
Art. 30
(1) Angajatorul va asigura organizarea rationala a muncii pentru fiecare loc de munca. In acest scop se stabilesc sarcini si raspunderi sub forma de norme de munca; acestea pot fi norme de timp, norme de productie, norme de personal, insotite de descrierea sferei de atributii si a zonei de servire, menite sa asigure utilizarea integrala si eficienta a timpului de lucru.
(1.1) Normele de munca se elaboreaza de catre angajator, conform normativelor in vigoare sau, in cazul in care nu exista normative, normele de munca se elaboreaza de catre angajator cu acordul sindicatului ori, dupa caz, al reprezentantilor angajatilor. Normele de munca constituie anexa la contractul colectiv de munca la nivel de unitate si se fac cunoscute angajatilor cu cel putin 5 zile inainte de aplicare (conform art. 20 alin. 3 din CCM unic national).
(2) Normele de munca vor fi astfel stabilite incat sa asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului muscular sau intelectual si la o tensiune nervoasa, care sa nu conduca la oboseala excesiva a angajatilor.
(3) Activitatea de normare a muncii se refera la toate categoriile de angajati, potrivit specificului activitatii fiecaruia, si se bazeaza pe tehnica normarii muncii; aceasta se desfasoara ca un proces continuu, in permanenta concordanta cu schimbarile ce au loc in organizarea si nivelul de dotare tehnica.
(4) In toate cazurile in care normele de munca nu asigura un grad complet de ocupare, conduc la o solicitare excesiva sau nu corespund conditiilor pentru care au fost elaborate se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi ceruta atat de catre angajator, cat si de sindicate. In cazul unui dezacord cu privire la normele de munca, partile vor supune arbitrajului unui tert ales de comun acord, hotararile acestuia fiind obligatorii pentru ambele parti.
Art. 31
(1) Locurile de munca se clasifica in locuri de munca cu conditii normale, locuri de munca cu conditii deosebite si locuri de munca cu conditii speciale.
(2) Incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite si speciale se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 319/2006, ale H.G. nr. 261/2001 si ale Legii nr. 19/2000, corelate, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Angajatii care lucreaza in locuri de munca cu conditii deosebite beneficiaza, in afara de salariul de baza si de sporuri la salariul de baza, de concedii suplimentare, durata de timp de lucru redusa si, in mod gratuit, de alimentatie de intarire, medicamente de recuperare, echipament de protectie, materiale igienico-sanitare. Cuantumul acestora va fi prevazut in contractele colective de munca la nivel de unitate si in contractele individuale de munca.
(4) Pentru angajatii care lucreaza in conditii grele, nocive sau periculoase, pot fi incheiate, in afara asigurarii obligatorii pentru accident si imbolnavire profesionala prevazute de Legea nr. 346/2002, contracte de asigurare ce vor fi stabilite de catre sindicat si patronat la nivel de unitate.
(5) Acordarea echipamentului de lucru se face in conditiile prevazute de legislatia in vigoare, conform contractului colectiv de munca la nivel de unitate, tinandu-se cont de urmatoarele:
a) echipamentul de lucru va avea caracteristici bune, in ceea ce priveste aspectul si calitatea, si va fi marcat cu emblema societatii;
b) acordarea echipamentului de lucru se va face dupa ce vor fi stabilite categoriile de personal care beneficiaza de acesta, felul echipamentului si timpul efectiv de utilizare; schimbarea se va face la termenele prestabilite sau in cazul in care se constata o uzura pronuntata;
c) angajatul are obligatia de a folosi echipamentul numai pentru lucru efectiv, de a-l intretine in bune conditii si de a suporta cheltuielile rezultate din uzura prematura nejustificata;
d) echipamentul de protectie se acorda in mod obligatoriu corespunzator locului de munca si pe durata lucrului, iar cheltuielile vor fi suportate integral din fondurile unitatii.
(6) In toate cazurile in care in afara echipamentului de lucru prevazut de lege, angajatorul cere o anumita vestimentatie suplimentara, ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suporta de catre angajator.
Art. 32
(1) In cazul in care conditiile de munca se normalizeaza, angajatii vor beneficia, pentru refacerea capacitatii de munca, inca doua luni, de urmatoarele drepturi avute:
– spor pentru conditii nocive;
– alimentatie de intarire a organismului.
(2) De drepturile prevazute la alineatul (1) beneficiaza, pe aceeasi perioada, si angajatii carora li se schimba dupa cel putin 6 luni locul de munca in cadrul aceleiasi unitati, daca drepturile de aceasta natura la noul loc de munca sunt mai mici.
Art. 33
In toate cazurile in care conditiile de munca s-au inrautatit, determinand reclasificarea locurilor de munca, angajatii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificari, incepand cu data confirmarii conditiilor de munca certificate prin buletin de analiza.
Art. 34
(1) Angajatorul se obliga ca la angajare si ulterior cel putin o data pe an sa organizeze examinarea medicala gratuita a angajatilor conform prevederilor legale cu scopul de a constata daca acestia sunt apti pentru desfasurarea activitatii in postul pe care urmeaza sa-l ocupe sau il ocupa, in functie de factorii de risc specifici.
(2) Pentru categoriile de angajati care isi desfasoara activitatea in conditii de munca, altele decat cele normale, asa cum sunt definite de lege, vor fi organizate controale medicale gratuite, la perioade mai scurte, in conditiile ce vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
(3) Angajatii sunt obligati sa se supuna examenelor medicale, in conditiile organizarii acestora potrivit prevederilor alineatelor (1) si (2).
(4) Refuzul angajatului de a se prezenta la examinarea medicala, potrivit alineatelor (1) si (2), constituie abatere disciplinara.
Art. 35
(1) Angajatorul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea si perfectionarea profesionala a angajatilor, cu privire la normele si instructiunile de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor, va stabili masurile specifice, periodicitatea instructajelor si controalelor, metodologia de control, obligatiile si raspunderile in domeniul protectiei muncii in conformitate cu reglementarile legislatiei in vigoare.
(2) La angajarea unui angajat sau la schimbarea locului de munca sau a felului muncii, acesta va fi instruit si testat efectiv cu privire la riscurile pe care le presupune noul sau loc de munca si la normele de protectie a muncii pe care este obligat, in procesul muncii, sa le cunoasca si sa le respecte.
(3) In cazurile in care in procesul muncii intervin schimbari, ce impun aplicarea unor norme noi de protectie a muncii, angajatii vor fi instruiti in conditiile prevazute de alineatul precedent.
(4) Timpul afectat acestor activitati se include in timpul de munca si este salarizat.
Art. 36
(1) La toate normele de protectie a muncii, oricare dintre parti poate veni oricand cu propuneri de imbunatatire a acestora.
(2) Normele de protectie a muncii sunt obligatorii pentru toti angajatii, nerespectarea lor constituind abatere disciplinara.
Art. 37
(1) In vederea mentinerii si imbunatatirii conditiilor de desfasurare a activitatii la locurile de munca, angajatorul va lua urmatoarele masuri:
a) amenajarea rationala a locurilor de munca;
b) asigurarea conditiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatura, aerisire, umiditate);
c) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca – vestiare, bai, grupuri sanitare, truse medicale, sali de repaus, cantina-restaurant, puncte de distribuire a alimentatiei speciale, microcantine, ateliere pentru intretinerea si reconditionarea echipamentului individual de protectie;
d) diminuarea treptata, pana la eliminare, a emisiilor poluante.
(2) Angajatii sunt obligati sa pastreze in bune conditii amenajarile efectuate de catre angajator, sa nu le deterioreze, sa nu le descompleteze ori sa sustraga componente ale acestora. Daca se vor produce astfel de situatii, pe baza cercetarilor efectuate impreuna cu reprezentantii angajatilor, ele vor fi remediate pe cheltuiala celor vinovati.
Art. 38
Angajatorul va lua masuri pentru a asigura un regim de protectie speciala a muncii femeilor, precum si a tinerilor sub 18 ani. Drepturile specifice vor fi negociate prin contractele colective la nivel de unitate.
Art. 39
Angajatorul se obliga sa nu refuze angajarea sau, dupa caz, mentinerea in munca a persoanelor cu handicap, in cazurile in care acestea sunt apte pentru a indeplini obligatiile de serviciu aferente posturilor existente.
Art. 40
(1) Pentru angajatii care au suferit accidente de munca sau au dobandit boli profesionale angajatorul va suporta costul biletelor de tratament si transport, in conditiile legii.
(2) In situatia cand, din cauza accidentelor de munca, angajatii au nevoie de proteze chirurgicale, dentare, oculare, auditive, de aparate ortopedice etc., acestia au dreptul la ajutoare banesti in cuantum de 100% din costul lor, care vor fi suportate din fondurile prevazute anual prin Legea bugetului de stat.
(3) Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate pot fi stabilite si alte ajutoare sociale.
Art. 41
(1) Comitetul de Securitate si Sanatate in Munca are obligatia de a intocmi anual proiectul de masuri privind normalizarea conditiilor de munca pentru reducerea noxelor, prevenirea accidentelor de munca sau a imbolnavirilor profesioanle, conform reglementarilor legale.
(2) Angajatorul, la propunerea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca, se obliga sa prevada in bugetul de venituri si cheltuieli sume corespunzatoare cheltuielilor programate pentru echipamentul de lucru si protectie, pentru amenajarile necesare normalizarii conditiilor de munca, pentru acordarea alimentatiei de intarire, pentru medicamente si materiale igienico-sanitare, pentru organizarea examinarii medicale a angajatilor, conform prevederilor legale, pentru activitatea Comitetului de Sanatate si Securitate in Munca.
(3) In cazul recomandarilor medicale, angajatorul va asigura trecerea angajatilor in alte locuri de munca si, dupa caz, recalificarea acestora, in functie de posibilitatile fiecarei unitati, acestea urmand a fi stabilite impreuna cu sindicatele.
(4) Angajatele gravide, incepand cu luna a cincea de sarcina, precum si cele care alapteaza nu vor fi repartizate la munca de noapte, nu vor fi chemate la ore suplimentare, nu vor fi trimise in deplasare si nu vor putea fi detasate decat cu acordul lor. La solicitarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca, angajatorul are obligatia sa evalueze riscurile pe care le presupune locul de munca al angajatei care anunta ca este insarcinata, precum si al angajatei care alapteaza, si sa le informeze cu privire la acestea.
Art. 41.1
Angajatorul are obligatia sa asigure toti angajatii pentru risc de accidente de munca si boli profesionale, in conditiile legii.
Art. 41.2
(1) Angajatorii au obligatia sa asigure accesul angajatilor la serviciul medical de medicina muncii in conditiile legii.
(2) Serviciul medical de medicina muncii poate fi un serviciu autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat prin contracte de prestari servicii cu o alta persoana juridica, cu respectarea normelor legale in vigoare.
(3) Serviciile principale ale medicului de medicina muncii constau in:
a) prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
b) supravegherea efectiva a conditiilor de igiena si sanatate in munca;
c) asigurarea controlului medical al angajatilor atat la angajarea in munca, cat si pe durata executarii contractului individual de munca.
(4) In vederea realizarii sarcinilor ce ii revin, medicul de medicina muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de munca sau a felului muncii unor angajati, determinata de starea de sanatate a acestora.
Capitolul IV – Salarizarea
Art. 42
(1) Pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca, fiecare angajat are dreptul la un salariu in bani, negociat la incheierea contractului.
(2) Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
(3) Salariul de baza se stabileste astfel incat sa se asigure o diferentiere echitabila in raport cu cerintele de pregatire profesionala necesara executarii sarcinilor sau operatiilor ce revin fiecarui loc de munca. In acest scop se aplica sisteme de clasificare specifice, sub forma de retele de coeficienti sau retele de salarii. La diferentierea salariilor de baza, prin intermediul unor retele de coeficienti sau retele de salarii, se va tine seama, in principal, de continutul activitatii, de gradul de autonomie si initiativa in munca, de nivelul necesar de tehnicitate si pregatire prevazute in indicatoarele tarifare de calificare si, respectiv, de fisa postului, utilizate in unitate, precum si de cerintele de formare profesionala, de adaptarea si experienta in munca.
(4) Adaosurile la salariul de baza, precum si alte drepturi de natura salariala vor fi convenite prin contractele colective de munca la nivelul unitatii.
(5) Pentru locurile de munca si activitatile cu conditii diferite de cele normale, potrivit normelor de protectie a muncii in vigoare, se acorda sporuri la salariul de baza.
(6) Salariul este confidential. Acest caracter este respectat atat de angajator, cat si de angajat.
(7) In scopul promovarii intereselor si apararii drepturilor angajatilor, confidentialitatea salariilor nu poate fi opusa sindicatelor, in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.
Art. 43
(1) Formele de salarizare ce se pot aplica sunt urmatoarele:
a) in regie;
b) in acord;
c) pe baza de tarif sau cota procentuala din veniturile realizate;
d) alte forme specifice unitatii.
(2) Formele de salarizare ce urmeaza sa se aplice se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate.
Art. 44
(1) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate se vor stabili criteriile si conditiile de constituire si acordare a premiilor.
(2) Cota de constituire a fondului de premiere a angajatilor se stabileste intre 5% si 10% din fondul de salarii realizat.
(3) In functie de posibilitatile economico-financiare, unitatile pot acorda la sfarsitul anului un premiu anual din fondul de salarii. Criteriile de acordare se vor stabili la nivel de unitate.
Art. 45
(1) Sporurile la salariul de baza ce pot fi acordate in functie de conditiile existente la locul de munca sunt:
a) sporuri pentru conditii deosebite de munca:
– conditii grele de munca, minimum 10%,
– conditii periculoase, minimum 10%,
– conditii penibile, minimum 25%,
– conditii nocive, minimum 10%,
– sporuri specifice pentru lucrul in subteran, in abataje, in constructii si amenajari hidroenergetice, de adancime etc.;
b) spor de santier (conditiile de acordare se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate) minimum 5 RON pentru zilele efectiv lucrate – acolo unde este negociat – in cazul in care nu este inclus in salariul tarifar negociat;
c) spor pentru exercitarea si a atributiilor aferente unei alte functii, pana la 50% din salariul de baza minim al functiei ale carei atributii sunt indeplinite;
d) spor pentru vechimea in munca (transele de vechime si cuantumurile se stabilesc prin contractele de munca la nivelul unitatii); sporul minim ce se acorda este de 5%, incepand cu vechimea de 3 ani, si de 25% la o vechime de peste 20 de ani, in cazul in care acesta nu este inclus in salariul tarifar negociat;
e) spor pentru lucrul in timpul noptii, 25%;
f) spor pentru ore suplimentare prestate peste programul normal de lucru convenit la nivel de unitate pana la 100%, dar nu mai putin de 75% din salariul de baza, pentru aceste ore;
g) spor pentru orele lucrate sistematic peste programul normal, maximum 25% din salariul de baza.
(2) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate pot fi negociate si alte categorii de sporuri, precum sporul pentru folosirea unei limbi straine, daca aceasta nu este cuprinsa in obligatiile postului.
(3) Criteriile de acordare a sporurilor se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate.
(4) Sporurile se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, in conditiile pentru care au fost stabilite.
(5) Persoanele care desfasoara activitati in conditii deosebite, grele, nocive sau periculoase, in santiere de constructii, ateliere, laboratoare, statii de betoane si prefabricate, vor beneficia de prevederile Legii nr. 19/2000 si ale H.G. nr. 261/8.03.2001.
Nominalizarea locurilor de munca care genereaza acordarea acestor drepturi se va face de catre parti, iar tabelul cu persoanele ce activeaza in aceste locuri de munca, actualizat semestrial, va face obiectul unor acte aditionale la contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
Art. 46
(1) Angajatorul va asigura conditiile necesare realizarii de catre fiecare angajat a sarcinilor ce ii revin in cadrul programului zilnic de munca stabilit.
(2) In situatia in care angajatorul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, partial sau total, conditiile necesare realizarii sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plateasca salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost intrerupt.
(3) In cazuri exceptionale, cand din motive tehnice sau alte motive activitatea a fost intrerupta, angajatii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu conditia ca incetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor si daca in tot acest timp au ramas la dispozitia unitatii. Prin negocieri la nivelul unitatii se va stabili concret modul de realizare a prevederii de a ramane la dispozitia unitatii: angajatii vor fi prezenti in incinta unitatii, in asteptarea reluarii activitatii, sau vor ramane la domiciliu, de unde sa poata fi convocati de unitate.
(4) In cazurile mentionate la alin. (3), angajatii beneficiaza si de celelalte drepturi prevazute de lege pentru astfel de situatii.
Art. 47
Plata salariilor se face periodic, la datele ce se stabilesc prin contractele colective de munca la nivelul unitatii.
Art. 48
(1) Toate drepturile banesti cuvenite angajatilor vor fi platite inaintea oricaror obligatii financiare ale unitatii.
(2) In caz de faliment sau lichidare judiciara a unitatii, angajatii au calitatea de creditori privilegiati, iar drepturile lor banesti constituie creante prioritare, urmand sa fie platite integral inainte de revendicarile celorlalti creditori.
Art. 49
Angajatorii tin evidentele in care se mentioneaza activitatea desfasurata si drepturile de care au beneficiat angajatii in baza contractelor individuale de munca si elibereaza, la cerere, dovezi si o scurta caracterizare privitoare la activitatea desfasurata (scrisoare de recomandare).
Art. 50
Salariul minim brut de baza pe ramura de constructii se fixeaza la 570 RON/luna cu aplicabilitate de la data inregistrarii, pentru un program de lucru de 170 de ore/luna, adica 3,353 RON/ora.
Art. 51
Angajatorul va asigura indexarea-compensarea salariilor individuale la data si in conditiile stabilite prin reglementarile legale sau prin negociere, in functie de posibilitatile financiare.
Art. 52
(1) Pentru perioada de intrerupere a lucrului din cauza conditiilor climatice nefavorabile, acolo unde nu pot fi luate masuri de continuare a activitatii pe timpul iernii se vor aplica prevederile art. 13 al Legii nr. 215/22.12.1997 privind societatile comerciale din ramura de constructii care au aderat si au cotizat la Casa Sociala a Constructorilor.
(2) In vederea aplicarii in bune conditii a prevederilor Legii nr. 215/22.12.1997, avand drept scop asigurarea unei protectii reale pentru angajatii care isi intrerup activitatea in conditiile prevederilor alin. (1), partile se angajeaza la indeplinirea urmatoarelor indatoriri:
a) angajatii sa achite lunar cota de 1% din salariul de baza brut de incadrare in contul Casei Sociale a Constructorilor;
b) angajatorii specificati la alin. (1) sa asigure constituirea cotei de 1,5% din valoarea productiei realizate si incasate lunar si virarea lunara a acesteia in contul Casei Sociale a Constructorilor, inclusiv virarea sumelor restante provenite din valoarea productiei realizate si nedecontate la termen;
c) in contractul colectiv de munca la nivel de unitate sa fie stipulate obligatiile partilor contractante de a urmari lunar indeplinirea indatoririlor prevazute la pct. a) si b), precum si masurile in cazul neindeplinirii acestora;
d) partile contractante se angajeaza sa intreprinda in comun masuri in vederea modificarii Legii nr. 215/22.12.1997, in sensul eficientizarii acesteia.
(3) Pentru societatile comerciale care au aderat la Casa Sociala a Constructorilor, anual, in cursul trimestrului IV, reprezentantii partenerilor sociali semnatari ai contractului colectiv de munca la nivel de unitate vor conveni politica de asigurare a protectiei sociale a angajatilor pe perioada de reducere a activitatii, prin aplicarea prevederilor Legii nr. 215/1997 sau/si ale Legii nr. 76/2002, in functie de situatia economico-financiara a societatii.
(4) Pentru societatile comerciale care nu au aderat la Casa Sociala a Constructorilor pentru protectia sociala a angajatilor in perioada intreruperii activitatii din cauza timpului friguros se vor aplica prevederile Codului muncii si ale Legii nr. 76/2002.
Capitolul V – Timpul de munca si timpul de odihna
Art. 53
(1) Unitatea de masura a timpului de lucru este ora.
(2) Programul normal de lucru este de pana la 10 ore/zi.
(3) Programul normal de lucru saptamanal nu poate depasi 48 de ore ca medie anuala.
(4) Pentru situatii speciale, la nivel de unitate, partenerii sociali pot negocia si alte durate ale programului normal de lucru zilnic.
(5) Orele prestate in cadrul programului normal de lucru nu sunt considerate munca suplimentara.
Art. 54
(1) La locurile de munca unde nu exista posibilitatea incadrarii in durata normala a timpului zilnic de lucru se pot stabili forme specifice de organizare a timpului de lucru: tura, turnus, tura continua, program fractionat, respectiv fractiuni de norma de 4 pana la 6 ore.
(2) Activitatea desfasurata in tura, turnus si tura continua se considera program normal de munca.
(3) Angajatorul poate incadra angajati cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin 2 ore pe zi, prin contractele individuale de munca cu timp partial.
(4) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 13 din prezentul contract, si urmatoarele clauze:
– durata muncii si repartizarea programului de lucru;
– conditiile in care se poate modifica programul de lucru;
– interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente, destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.
(5) In situatia in care, intr-un contract individual de munca cu timp partial, nu sunt precizate elementele prevazute mai sus, contractul se considera incheiat pentru norma intreaga.
Art. 55
(1) Angajatii care lucreaza in conditii deosebite si speciale stabilite conform Legii nr. 19/2000 si H.G. nr. 246/2007 beneficiaza de reducerea timpului de munca sub 8 ore/zi.
(2) Categoriile de personal care beneficiaza de reducerea timpului de munca, precum si de program de lucru redus in conditiile prevazute la alin. (1) se stabilesc prin contractele colective de munca la nivel de unitate.
Art. 56
(1) Angajatii incadrati in posturi cu fractiuni de norma beneficiaza de toate drepturile ce decurg din contractele colective de munca de care beneficiaza angajatii cu program normal de lucru; aceste drepturi se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.
(2) La cerere, angajatii prevazuti la alin. (1) vor fi incadrati in program normal de lucru daca exista posturi vacante si daca intrunesc conditiile pentru ocuparea acestor posturi.
Art. 57
(1) Stabilirea si modificarea programului zilnic de lucru se fac prin regulamentul intern.
(2) Acolo unde este posibil, se vor negocia orare flexibile fara a se afecta drepturile prevazute in contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
Art. 58
(1) Programul de lucru al unitatii este determinat de natura lucrarilor de constructii care se desfasoara preponderent in aer liber. Luand in considerare imposibilitatea continuarii acestor lucrari in perioada de timp friguros (iarna), pentru toti cei care sunt membri cotizanti ai Casei Sociale a Constructorilor si Producatorilor de materiale de constructii, timpul normal de lucru este considerat astfel:
a) pana la 10 ore/zi pentru perioada aprilie – octombrie a anului calendaristic;
b) in perioada de timp friguros, cand nu se lucreaza in intervalul 1 noiembrie – 31 martie, se va efectua concediul de odihna conform programarilor si se vor aplica prevederile Legii nr. 215/1997.
Art. 59
(1) Prestarea orelor suplimentare peste programul normal de lucru se face pe baza solicitarii in scris de catre angajator, cu acordul angajatilor.
(2) Orele suplimentare se compenseaza cu ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora.
(2.1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila, in termenul prevazut la alineatul (2), munca suplimentara va fi platita angajatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia, conform art. 45 alin. (1) lit. f) din prezentul contract.
(3) Orele prestate zilnic peste programul normal de lucru si care nu depasesc programul saptamanal de 48 de ore/saptamana (medie anuala) nu se considera ore suplimentare.
Art. 60
Programul de lucru in timpul noptii este cel lucrat in intervalul dintre orele 22 si 6, cu posibilitatea abaterii cu o ora in plus sau minus.
Art. 61
Prin durata timpului de munca se intelege timpul efectiv de lucru, din care s-au eliminat timpii consumati cu echiparea-dezechiparea la inceputul si la sfarsitul programului, cu prezentarea la locul de munca, precum si cu pauza de masa, cu o durata mai mare de 15 minute.
Art. 62
(1) Femeile care au in ingrijire copii de pana la 6 ani si nu beneficiaza de cresa sau gradinita au dreptul la o reducere la jumatate a programului de lucru, fara a li se diminua celelalte drepturi ce decurg din calitatea de angajat, cum ar fi vechimea in munca, vechimea in vederea pensionarii etc.
(2) Femeia angajata care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani beneficiaza de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fara a-i fi afectate salariul de baza si vechimea in munca. La cerere, angajata poate opta pentru un program decalat, cu alte ore de incepere a programului de lucru, daca activitatea unitatii permite.
Art. 63
(1) Angajatii au dreptul in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, de minimum 21 de zile lucratoare.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1):
a) angajatii care au varsta sub 18 ani si care au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna de 24 de zile lucratoare;
b) angajatii nou angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca, care au dreptul la un concediu de odihna platit cu o durata minima de 20 de zile lucratoare.
Pentru angajatii care au incheiat contract individual de munca cu timp partial, durata concediului de odihna anual se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat.
Art. 64
(1) Pentru perioada concediului de odihna angajatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
(2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
(3) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate se poate stabili ca, pe langa indemnizatia de concediu, sa se plateasca si o prima de vacanta, in functie de posibilitatile economico-financiare.
(4) Indemnizatia de concediu si prima de vacanta (unde este cazul) se platesc de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu a angajatului.
Art. 65
(1) Programarea efectuarii concediilor de odihna se stabileste anual de catre angajator cu acordul angajatului pentru programarile individuale sau cu consultarea sindicatului in cazul programarilor colective.
(2) Concediul anual de odihna va putea fi fractionat la solicitarea angajatului, astfel incat una din transe sa fie de cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt.
(3) Angajatorul poate rechema angajatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente, care impun prezenta angajatului la locul de munca.
In acest caz, angajatorul are obligatia de a suporta cheltuielile angajatului si ale familiei sale, necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.
Art. 66
(1) Angajatii incadrati in grade de invaliditate au dreptul la concedii de odihna suplimentare, prevazute de lege.
(2) Angajatii care isi desfasoara activitatea in conditii deosebite beneficiaza de concedii de odihna suplimentare, de minimum 3 zile pe an.
(3) Prin contractele colective de munca la nivel de unitate se pot negocia concedii de odihna suplimentare mai mari, in functie de conditiile deosebite ale fiecarui loc de munca.
Art. 67
(1) Zile nelucratoare sunt considerate zilele de repaus saptamanal si zilele de sarbatori legale si religioase cuprinse in prezentul contract.
(2) Repausul saptamanal se acorda, de regula, sambata si duminica.
(3) In cazul in care activitatea la locul de munca in zilele de sambata si duminica nu poate fi intrerupta, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se vor stabili conditiile in care zilele de repaus saptamanal sa fie acordate si in alte zile ale saptamanii.
(3.1.) In situatii de exceptie, zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 15 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului. In aceste conditii, angajatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite pentru munca suplimentara.
(4) In cazul in care activitatile se desfasoara in ture, turnus sau ture continue, la care timpul de lucru se repartizeaza pe schimburi in toate zilele saptamanii, pe baza de grafice intocmite de conducerile unitatilor pentru aceasta categorie de personal, conducerile unitatilor vor stabili alte zile de repaus saptamanal.
(5) Zilele de sarbatori legale si religioase sunt:
– 1 si 2 ianuarie;
– prima si a doua zi de Paste;
– 1 Mai;
– 1 Decembrie;
– prima si a doua zi de Craciun;
– doua zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
(6) Se stabileste “Ziua Constructorului” pentru ultima sambata a lunii iulie, zi in care nu se va lucra. Cheltuielile ocazionate de actiunile organizate de angajator si sindicate cu acest prilej vor fi sponsorizate de unitate.
Art. 68
(1) In afara concediului platit pentru ingrijirea copilului de pana la implinirea varstei de 2 ani si aceluia pentru copilul cu handicap pe o durata de pana la trei ani, persoana angajata poate beneficia, la cerere, de concediu fara plata de inca un an de zile.
(2) In perioada prevazuta la alin. (1), persoanei angajate nu i se poate desface contractul individual de munca, iar pe postul sau nu poate fi angajata o alta persoana decat cu contract individual de munca pe perioada determinata. Pe o perioada de minimum 6 luni de la reluarea activitatii, considerata perioada de readaptare, angajatii care au beneficiat de concediu de maternitate si/sau concediu legal platit pentru ingrijirea copilului in varsta de pana la doi ani nu vor putea fi concediati pentru motivul de necorespundere profesionala prevazut in Codul muncii.
(3) Angajatele gravide si cele care alapteaza nu vor putea fi repartizate in schimbul de noapte si nu vor fi trimise in deplasare in alte localitati, decat cu acordul lor.
(4) Pe perioada sarcinii, femeile au dreptul la invoiri pentru controale periodice.
(5) Pentru participarea efectiva a sotului la ingrijirea nou-nascutului, in contractele colective si individuale de munca incheiate la nivelul unitatilor se vor include prevederile Legii nr. 210/31.12.1999 privind concediul paternal.
Art. 69
Pentru evenimente familiale deosebite, angajatii au dreptul la zile libere platite, la solicitarea acestora, dupa cum urmeaza:
– casatoria angajatului – 5 zile;
– casatoria unui copil – 2 zile;
– decesul unui membru de familie (sot, copil, tata, mama, socru, soacra) – 3 zile;
– nasterea unui copil -5 zile;
– pentru rezolvarea problemelor militare, angajatii au dreptul la concediu suplimentar platit, dupa cum urmeaza:
– la incorporare – 5 zile la solicitarea recrutilor;
– pentru clarificarea situatiei militare: o zi pentru chemare in acelasi judet, 1-2 zile pentru chemare in alt judet decat cel in care isi au locul de munca. (Temei legal: Legea nr. 46/1996 privind pregatirea populatiei pentru aparare);
– pentru donatorii de sange – 2 zile reglementate de lege.
Art. 70
Angajatii care isi completeaza studiile au dreptul la:
– 30 de zile calendaristice, de concediu platit, pentru sustinerea o singura data a examenului de diploma in invatamantul superior si de maistri;
– 60 de zile calendaristice, de concediu fara plata, pentru sustinerea sesiunilor de examen in invatamantul superior, seral si fara frecventa, potrivit legii.
Art. 71
Prin contractele colective de munca la nivel de unitate pot fi acordate si alte concedii fara plata, a caror durata nu va putea depasi 90 de zile lucratoare.
Capitolul VI – Formarea profesionala
Art. 72
(1) Prin termenul de formare profesionala, partile inteleg sa desemneze orice procedura prin care un angajat dobandeste o calificare, o alta calificare, precum si orice procedura prin care angajatul se specializeaza sau se perfectioneaza, obtinand un certificat sau o diploma care atesta aceste situatii (Legea nr. 133/2000, O.G. nr. 129/2000).
(2) Formarea si perfectionarea profesionala cuprind si teme din domeniul relatiilor de munca, convenite intre sindicate si angajator.
(3) Partile convin asupra obligativitatii perfectionarii profesionale a tuturor categoriilor de angajati si asupra perfectionarii in domeniul sindical pentru reprezentantii sindicatelor, costurile fiind suportate de unitate.
(4) Partile contractante recunosc necesitatea ridicarii nivelului de calificare si perfectionare si convin ca atestarea aptitudinilor profesionale ale angajatilor sa se faca treptat, in conformitate cu standardele ocupationale emise de Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare (CSOA) si de alti formatori acreditati.
Art. 73
(1) Angajatorul persoana juridica elaboreaza anual planuri de formare profesionala, cu consultarea sindicatelor. Planul de formare profesionala face parte integranta din contractul colectiv de munca aplicabil.
(2) La incheierea contractelor colective de munca la nivel de unitate, partile convin ca, in ceea ce priveste formarea profesionala, sa respecte urmatoarele:
a) sa identifice posturile pentru care este necesara calificarea, caile de realizare; sa adopte programul anual si modul de control al desfasurarii lui;
b) formarea profesionala a angajatilor in interesul unitatii se face pe cheltuiala acesteia;
c) in cazul in care un angajat identifica un curs de formare profesionala pe care ar dori sa-l urmeze, organizat de un tert, angajatorul impreuna cu sindicatul va analiza cererea si daca interesele generale ale unitatii converg cu interesul angajatului, va suporta contravaloarea cursului;
d) in cazul in care unitatea urmeaza sa-si schimbe partial sau total profilul de activitate, angajatorul va consulta sindicatul inainte de aplicarea masurii si va oferi propriilor angajati posibilitatea de a se califica sau recalifica, inainte de a apela la angajari de forta de munca din afara;
e) angajatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala; concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata. Angajatorul poate respinge cererea angajatului numai cu acordul sindicatului;
f) in cazul in care angajatorul nu si-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui angajat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, angajatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore;
g) angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti angajatii, dupa cum urmeaza:
1) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de angajati;
2) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de angajati.
h) cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala, asigurata in conditiile prevazute la lit. g), se suporta de catre angajatori.
Art. 74
(1) Nu pot fi obligate la restituirea cheltuielilor de scolarizare persoanele carora li s-a desfacut contractul de munca din motive neimputabile lor si care au urmat cursuri de pregatire sau perfectionare profesionala platite de unitate.
(2) In contractele colective de munca la nivel de unitate se vor prevedea perioadele de timp pentru care angajatii au obligatia de a lucra in unitate, ca urmare a absolvirii unui curs de formare profesionala, suportat de unitate.
Art. 74.1
Angajatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala mai mare de 60 de zile in conditiile prevazute in Codul muncii, art. 194 alin. 2 lit. b) si alin. 3 nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada de 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesionala.
Art. 74.2
Sindicatul va participa prin imputernicitii sai la orice forme de examinare organizate in vederea absolvirii unui curs de formare profesionala in cadrul unitatii.
Capitolul VII – Alte prevederi in legatura cu drepturile si obligatiile partilor
Art. 75
Conducerea curenta a unitatilor este asigurata de presedintele consiliului de administratie – director general (director) sau manager, numit potrivit legii. Acesta nu poate fi revocat decat de adunarea generala a actionarilor sau de cel care l-a numit, dupa caz.
Art. 76
Angajatorul asigura gestionarea intregului patrimoniu al unitatii si dispune de intreaga autoritate pentru realizarea obiectivelor fixate; angajatorul angajeaza personalul, corespunzator structurii organizatorice aprobate, si stabileste modalitatile de desfasurare a activitatii, precum si strategia de dezvoltare si orice alte elemente ce privesc conducerea intregii unitati.
Art. 77
(1) Regulamentul intern se intocmeste de catre angajator, cu consultarea sindicatelor, in termen de 60 de zile de la data dobandirii personalitatii juridice pentru angajatorii nou infiintati.
(2) Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;
c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale angajatilor;
d) procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale angajatilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice.
(3) Regulamentul intern se aduce la cunostinta angajatilor prin grija angajatorului si isi produce efectele fata de angajati din momentul incunostintarii acestora. Obligatia de informare a angajatilor cu privire la continutul regulamentului intern trebuie indeplinita de angajator. Modul concret de informare a fiecarui angajat cu privire la continutul regulamentului intern se stabileste prin contractul colectiv la nivel de unitate sau prin continutul regulamentului intern.
(4) Regulamentul intern se afiseaza la sediul angajatorului.
(5) Orice modificare ce intervine in continutul regulamentului intern este supusa procedurilor de informare prevazute mai sus la alin. (3).
(6) Orice angajat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, in masura in care face dovada incalcarii unui drept al sau. Controlul legalitatii dispozitiilor cuprinse in regulamentul intern este de competenta instantelor judecatoresti, care pot fi sesizate in termen de 30 de zile de la data comunicarii de catre angajator a modului de solutionare a sesizarii formulate.
Art. 78
Incalcarea obligatiilor de serviciu constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza, in functie de gravitatea faptelor, conform legii si regulamentului intern.
Art. 79
(1) Aplicarea sanctiunii disciplinare se face in termen de 30 de zile de la data la care cel in drept sa o aplice a luat cunostinta de savarsirea abaterii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la comiterea acesteia si numai dupa cercetarea prealabila a faptei, ascultarea persoanei vinovate si verificarea sustinerilor facute de aceasta in apararea sa.
(2) La cererea angajatului in cauza, potrivit procedurii de la alin. (1), acesta poate fi asistat de reprezentantii sindicatului.
Art. 80
(1) In cazurile in care se ivesc premisele unor conflicte de interese, partile semnatare ale contractului colectiv de munca la nivel de unitate au obligatia sa respecte prevederile legale privind concilierea directa, iar angajatorul trebuie sa procedeze de urgenta la luarea masurilor care sa previna astfel de conflicte.
(2) Daca s-au epuizat toate posibilitatile de solutionare a conflictelor de interese, prevazute de lege, iar angajatii vor organiza o actiune de protest cu respectarea prevederilor legale, organizatorii, impreuna cu conducerea unitatii au obligatia sa stabileasca toate masurile pentru protejarea tuturor bunurilor ce se afla in sfera conflictului.
Art. 81
In cazul unor situatii deosebite, care ar pune in pericol unitatea si viata angajatilor, angajatorul are obligatia sa stabileasca impreuna cu reprezentantii acestora solutiile pentru protectia sociala a celor afectati de aceste situatii, precum si a bunurilor unitatii.
Art. 82
(1) Consiliul de administratie sau managerul ia masuri ca, in cazul concesionarii unitatii sau a unei parti din unitate, sa prevada in actul de concesionare obligatia noului angajator de a respecta contractul colectiv de munca in vigoare, pe durata valabilitatii acestuia.
(2) In toate situatiile de reorganizare sau, dupa caz, de privatizare a unitatilor, drepturile si obligatiile prevazute in contractul colectiv de munca la nivel de unitate se transmit noilor subiecte de drept rezultate din aceste operatiuni juridice.
(3) In cazul privatizarii societatii, administratia va consulta obligatoriu colectivul de angajati si sindicatul, pentru a cunoaste optiunile acestora fata de conditiile propuse.
Art. 83
Angajatorul se obliga sa adopte o pozitie neutra si impartiala fata de organizatiile sindicale si reprezentantii acestora din unitate.
Art. 84
(1) Consiliul de administratie sau managerul are obligatia de a invita pe delegatii alesi ai sindicatelor sau, dupa caz, pe reprezentantii angajatilor sa participe la sedintele sale, in conditiile prevazute de lege. Participarea se face cu drept de opinie, dar fara drept de vot.
(2) Incunostintarea reprezentantilor sindicali se face cu cel putin 72 de ore inainte de sedinta, acestora comunicandu-li-se ordinea de zi. Se va asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale si culturale puse in discutie.
(3) Hotararile consiliului de administratie sau ale altor organe asimilate, privitoare la probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv vor fi comunicate in scris organizatiilor sindicale in termen de 48 de ore de la data desfasurarii sedintei.
Art. 85
(1) Membrii alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, care lucreaza nemijlocit in unitati, in calitate de angajati, au dreptul la reducerea programului lunar cu 5 zile pentru activitati sindicale, fara afectarea drepturilor salariale.
(2) Numarul de zile cumulate pe an si numarul celor care pot beneficia de acestea se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
Art. 86
Reprezentantilor alesi in organele de conducere a sindicatelor, precum si celor care au detinut o astfel de functie, in termen de 2 ani de la incetarea mandatului, nu li se poate modifica sau desface contractul de munca pentru motive care nu tin de persoana angajatului, pentru necorespundere profesionala sau pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la angajatii din unitate.
Art. 87
Angajatorul va asigura gratuit spatiul, mobilierul si mijloacele necesare desfasurarii activitatii sindicale in incinta unitatii.
Art. 88
Sindicatele vor avea acces, in conditiile legale, la baza materiala de care dispun unitatile, pentru desfasurarea unor activitati sindicale stabilite in contractele colective de munca la nivelul unitatilor.
Art. 89
Spatiile cu destinatie social-culturala sau sindicala nu pot fi instrainate fara acordul sindicatelor.
Art. 90
Baza materiala cultural-sportiva, proprietate a sindicatelor sau a patronatului, va fi folosita fara plata pentru actiuni organizate de catre una dintre parti, cu acordul proprietarului.
Art. 91
(1) In contractele colective de munca la nivel de unitate se vor prevedea compensari materiale si banesti pentru actiuni cu caracter social, cum sunt procurarea de bilete pentru odihna si tratament (care se va face, de regula prin sindicat), cazarea in camine de nefamilisti si colonii, organizarea de cantine si crese pentru copiii angajatilor, aniversarea Zilei Constructorului, serbarea pomului de Craciun, precum si pentru alte cheltuieli. Cheltuielile vor fi prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al unitatii, iar utilizarea acestor fonduri se va face cu acordul partilor.
(2) Angajatii care beneficiaza de bilete de tratament si de odihna, in statiunile balneoclimaterice, in hoteluri si case de odihna, au dreptul la o reducere a costului biletelor, ce nu poate fi mai mica de 50% din valoarea nominala a acestora, diferenta fiind suportata de angajator.
(3) Angajatii care beneficiaza de prevederile alin. (2) nu pot beneficia si de prima de vacanta.
(4) Partile contractante convin sa actioneze impreuna pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 142/1998 cu modificarile si completarile ulterioare privind tichetele de masa.
Art. 92
Pe langa facilitatile stabilite de lege, angajatii vor beneficia si de urmatoarele ajutoare minime, suportate din fondurile angajatorilor:
– la nasterea unui copil se acorda familiei un singur ajutor social platit de unitate, egal cu un salariu minim negociat la nivel de unitate;
– in cazul decesului sotului, sotiei, copiilor, parintilor si socrilor aflati in intretinerea angajatului, se acorda un ajutor egal cu de doua ori salariul minim negociat la nivel de unitate;
– in cazul decesului angajatului, familiei i se acorda un ajutor egal cu de trei ori salariul minim negociat pe unitate.
Art. 93
Unitatile vor putea acorda angajatilor, cu avizul sindicatului, si alte ajutoare materiale sau banesti, in conformitate cu prevederile legale.
Art. 94
(1) Pe perioada delegarii, angajatii vor beneficia de urmatoarele drepturi, ale caror cuantumuri se vor stabili in contractele colective de munca la nivel de unitate:
– decontarea cheltuielilor de transport-cazare;
– decontarea diurnei, care nu poate fi mai mica de 20 RON.
(2) Pentru lucrarile ce se executa in afara localitatii de resedinta a unitatii sau a filialelor sale, unitatea asigura mijloace de transport sau suporta cheltuielile de transport feroviar sau auto, pe baza de abonament (daca e posibil).
Prevederile alineatului precedent sunt aplicabile si celor care prin natura serviciului sunt obligati a efectua deplasari intre punctele de lucru in timpul unui schimb, cu aprobarea sefului de santier sau de compartiment.
Art. 95
Spatiile sociale de cazare dovedite a fi neutilizabile pot fi transformate de catre unitate in locuinte pentru angajatii proprii.
Fondurile necesare pentru amenajarea acestor spatii se constituie din contributia angajatilor solicitanti. Unitatea poate sa acorde facilitati fara ca prin aceasta sa incalce prevederile legale.
Art. 96
Sindicatele vor putea desfasura activitati sindicale in incinta unitatilor, in afara orelor de program, precum si in timpul programului, cu acordul angajatorului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
Art. 97
(1) Reprezentantii federatiilor semnatare pot verifica la unitati modul in care sunt respectate drepturile angajatilor, prevazute in contractul colectiv de munca la nivel de ramura, la solicitarea scrisa a sindicatelor membre.
(2) Angajatorul recunoaste dreptul federatiilor semnatare de a asigura asistenta sau, la cerere, reprezentarea sindicatelor afiliate, pentru solutionarea litigiilor de munca sau ori de cate ori exista premise ale incalcarii drepturilor membrilor de sindicat.
Art. 98
Angajatorul nu va angaja angajati permanenti, temporari sau cu program partial, in perioada declansarii conflictelor de munca, pe locurile de munca ale angajatilor aflati in conflict.
Art. 99
Angajatorul recunoaste dreptul sindicatelor sau al reprezentantilor angajatilor de a asista angajatii, la solicitarea acestora, la negocierea contractului individual de munca, in tara si in strainatate.
Art. 100
Angajatorul se obliga sa asigure sindicatului informatiile privind proiectele de organizare a activitatii, datele privind bilantul financiar-contabil, proiectul de realizare a conditiilor de munca, proiectul de buget pe anul respectiv necesar negocierii contractului colectiv de munca la nivel de unitate, precum si pe toata durata lui de executare, conform legislatiei in vigoare.
Art. 101
In cazul in care federatiile semnatare realizeaza servicii comune in interesul unitatilor, prin intelegere, acestea vor stabili modul de participare la cheltuielile efectuate.
Art. 102
Angajatorii se angajeaza ca in contractele de asociere ale unitatilor cu parteneri straini, pentru activitati pe teritoriul Romaniei, sa prevada o clauza prin care societatile mixte infiintate se obliga sa respecte drepturile prevazute in legislatia muncii in vigoare, in contractul colectiv de munca la nivelul unitatii, precum si in conventiile O.I.M. ratificate de Romania.
Art. 103
(1) In unitatile cu sediul in Romania, care desfasoara activitati in strainatate, raporturile de munca dintre angajatori si angajati la data plecarii pentru lucru in strainatate se reglementeaza prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate si prin act aditional la contractul individual de munca.
(2) Salariile pentru personalul roman care lucreaza in strainatate vor fi stabilite in lei si in valuta, prin negociere, diurna fiind in valuta.
(3) Unitatea poate acorda si alte drepturi in functie de prevederile documentatiei si ale contractului extern, precum si de eficienta economica a societatii.
(4) La negociere, partile contractante pot stabili ca o cota-parte din salariul in valuta sa fie achitata in tara, in lei.
(5) Nominalizarea persoanelor care urmeaza sa lucreze in strainatate se va face de catre administratie, cu informarea sindicatului din unitate.
(6) Angajatorul are obligatia de a-i comunica angajatului ce urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate informatiile cuprinse in art. 13 din prezentul contract, la care se adauga urmatoarele informatii:
a) durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate;
b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
c) conditiile de clima;
d) reglementarile principale din legislatia muncii din tara respectiva;
e) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala.
(7) In situatia in care angajatorul nu se achita de obligatia de a informa, in termen de 15 zile de la momentul lansarii ofertei de incheiere sau modificare a contractului individual de munca, sau dupa caz, a prestarii activitatii in strainatate, angajatul poate sesiza, in termen de 30 de zile, instanta de judecata, solicitand despagubiri corespunzatoare prejudiciului cauzat de neexecutarea obligatiei de informare de catre angajator.
Art. 104
Unitatea se obliga sa asigure pregatirea pentru plecarea in strainatate, incluzand – fara a limita – obtinerea vizei de intrare, a permisului de lucru in tara unde urmeaza sa lucreze, procurarea biletului de transport dus-intors, primirea angajatului la destinatie, anuntarea autoritatilor, cazarea si alte facilitati convenite prin act aditional la contractul individual de munca.
Art. 105
(1) Angajatorul se obliga sa suporte cheltuielile pentru asigurarile specifice in conformitate cu legislatia in vigoare din tara unde isi desfasoara activitatea.
(2) In cazul in care, conditiile de tratament o impun, angajatorul este obligat sa asigure, pe cheltuiala sa, deplasarea angajatului in vederea continuarii tratamentului in tara.
Capitolul VIII – Dispozitii finale
Art. 106
(1) In aplicarea art. 11(3) din Legea nr. 130/1996 (republicata) privind contractul colectiv de munca, unitatile vor aplica prevederile art. 97 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national, constituind si virand fondurile destinate activitatilor in domeniul pregatirii, negocierii si aplicarii contractelor colective de munca.
(2) Sumele prevazute conform alin. (1) se vor calcula luand ca baza suma de 0,6 RON angajat/an, raportat la numarul de angajati din anul precedent.
(3) Sumele constituite conform alin. (1) si (2) se vor distribui astfel:
a) 1/3 din suma totala se retine ca fond destinat negocierii contractului colectiv de munca la nivelul unitatii;
b) 2/3 din suma totala se vireaza de catre contribuabili la ARACO, care le va distribui astfel:
– 50% raman la ARACO, in calitate de patronat cu reprezentativitate pe ramura si la nivel national;
– 50% se vireaza de catre ARACO federatiilor si confederatiilor sindicale reprezentative pentru constructori;
c) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui si vira in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a prezentului contract colectiv de munca.
Art. 107
Ambele parti au convenit ca litigiile privind executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea prezentului contract, care nu s-au putut solutiona pe cale amiabila, sa fie solutionate de instanta judecatoreasca.
Art. 108
(1) Prevederile contractului colectiv de munca la nivel de ramura stau la baza negocierilor pentru incheierea contractelor colective de munca la nivel de unitate.
(2) Negocierile pentru incheierea sau modificarea contractelor colective de munca la nivelul unitatilor vor incepe in termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentului contract, inregistrat conform legii.
(3) Dupa inregistrarea contractului colectiv de munca la nivel de unitate, contractele individuale de munca vor fi completate prin acte aditionale semnate de angajatori si de angajati.
Art. 109
In scopul protejarii fortei de munca autohtone, partile convin ca angajarea cetatenilor straini sa se faca in conditiile convenite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate, potrivit prevederilor legale.
Art. 110
Pentru protejarea fortei de munca autohtone, partile semnatare se obliga sa intervina pentru a obtine de la cei in drept reglementarile legale privind modul de lucru si contingentarea fortei de munca din strainatate.
Art. 111
Angajatii societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat nu au dreptul de a fi numiti in functii de conducere, in cazul in care au firme particulare sau sunt angajati ai acestora, indiferent de obiectul de activitate al firmelor respective.
Art. 112
Prezentul contract colectiv de munca la nivel de ramura se inregistreaza la Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse de catre Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii ARACO si intra in vigoare de la data inregistrarii lui.
Art. 113
Beneficiaza de protectia generata de Sistemul de Autoreglementari Sectoriale dat de Casa Sociala a Constructorilor, Comitetul Sectorial pentru Formare Profesionala a Adultilor in Constructii, Casa de Meserii, Casa de Siguranta in Mediul de Munca, Comitetele Paritare pentru Muncitori Migranti, Comitetul Paritar pentru Trusturi Transnationale si Casa de Concedii, numai membri persoane juridice si fizice inscrise in sistem, membri ai partenerilor sociali reprezentativi la nivel de ramura, membri fondatori ai Sistemului de Autoreglementari Sectoriale.
Inscrierea se face pe fise tip, eliberate de Casa Sociala a Constructorilor, atat pentru persoane juridice, cat si pentru persoane fizice.
Inscrierea persoanelor juridice in Casa Sociala a Constructorilor se face pe baza listelor de societati comerciale pe care le detine federatia patronala reprezentativa, semnatara a prezentului contract.
Inscrierea persoanelor fizice in Casa Sociala se face pe baza listelor de membri de sindicat pe care ii detine fiecare din federatiile reprezentative, semnatare ale prezentului contract.
Redactat astazi, 23.11.2007, data semnarii contractului, in 6 exemplare originale, cate unul pentru fiecare parte si doua exemplare pentru Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, pentru a fi inregistrat.
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A COMISIEI PARITARE LA NIVEL DE RAMURA
Art. 1
(1) Comisia paritara la nivel de ramura va fi compusa din reprezentanti ai fiecarei federatii sindicale semnatare si dintr-un numar egal de reprezentanti ai patronatului, desemnati in acest scop.
(2) Activitatea comisiei constituite conform alin. (1) se desfasoara pe durata aplicarii contractului colectiv de munca la nivelul ramurii constructii.
(3) In maximum 10 zile de la inregistrarea prezentului contract colectiv de munca, partile semnatare vor nominaliza componenta comisiei.
Art. 2
Comisia se va intruni, la cererea oricareia dintre parti, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la formularea cererii si va adopta hotarari valabile, prin consens, in prezenta a 3/4 din numarul de membri ai partilor semnatare.
Art. 3
Comisia va fi prezidata, prin rotatie, de cate un reprezentant al fiecarei parti, ales in sedinta respectiva.
Art. 4
Hotararea adoptata potrivit art. 2 are putere obligatorie pentru partile contractante.
Art. 5
Secretariatul comisiei va fi asigurat de catre patronat.
PARTILE SEMNATARE
Reprezentantii Angajatorilor Reprezentantii sindicatelor
desemnati de Comitetul Director ARACO
S.C. TIAB – S.A. Bucuresti Federatia Generala a Sindicatelor FAMILIA
Adrian Florescu – Director general Dan Cristescu – Presedinte
S.C. HIDROCONSTRUCTIA – S.A. Bucuresti Federatia Nationala a Sindicatelor din Constructii
Emil Timofti – Director general Montaj ANGHEL SALIGNY
Eugen Colceriu – Presedinte
S.C. IRIDEX GROUP CONSTRUCTII – S.R.L. Bucuresti
Valentin Feodorov – Director general Federatia Sindicatelor Constructorilor Feroviari si Cai
de Comunicatie
S.C. STIZO – S.A. Ioan Gogonea – Presedinte
Dan Ene – Director general
ARACO
Irimie Catargiu – Secretar al Comisiei Patronale
Laurentiu Plosceanu – Presedinte ARACO
sursa: Indaco Legenet legenet.indaco.ro

Adaugati Comentariu